Members ice@rnmr.ro Members ice@rnmr.ro| News |
| About the Network |
| Patrimony |
| Tourism & Museums |
| Professional Development |
| Cultural Policies |
| Finance and Opportunities |
| Programmes & Projects |
| Publications |
 |
 |
 |
| |
 |
| |
 |
| |
 |
| |
 |
| |
 |
| Hits | 1624 |
| Online Status | OFFLINE |
| Member Since | 28-02-2008 17:57:49 |
| Last Online | Never |
| Last Updated | Never |
| Denumire: | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Zona: | Regiunea de dezvoltare Sud-Est |
| Tip Membru: | Membru Fondator |
| Alte Informatii (Romana): | Data înfiinţãrii: 1950; reorganizat în 1993
Profil: arheologie, etnografie, arte vizuale, istorie şi ştiinţele naturii Muzeu de importanţã: judeţeană Muzee satelit: Muzeul de Artă Populară şi Etnografie, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Muzeul de Artă, Muzeul de Ştiinţele Naturii "Delta Dunării", Muzeul Satului Dobrogean – Enisala, Muzeul de Artă Orientală – Babadag Istoric: Institutul de Cercetări Eco-Muzeale din Tulcea a luat fiinţă în anul 1993 prin reorganizarea tuturor obiectivelor muzeale din judeţul Tulcea. Grupează 4 muzee (Muzeul de Artă Populară şi Etnografie, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Muzeul de Artă, Muzeul de Ştiinţele Naturii "Delta Dunării") şi 11 obiective muzeale sau de cercetare în teritoriul judetului (Casa Memorială Panait Cerna – Cerna, Muzeul Satului Dobrogean – Enisala, Muzeul de Artă Orientală – Babadag, Centrul de Cercetare şi Documentare Celic Dere, cetăţile Argamum, Halmyris, Noviodunum, etc.). Istoria acestei instituţii este însă mult mai lungă, muzeul tulcean luând naştere în anul 1950, prin organizarea Muzeului "Delta Dunării " cu 4 secţii : secţia istorie şi arheologie, secţia etnografie, secţia ştiinţe ale naturii şi secţia artă.
În timp, muzeul s-a extins prin organizarea altor unităţi muzeale. Astfel în anul 1975 s-a deschis secţia de Istorie şi Arheologie din Parcul "Monumentul Independenţei", în interiorul unui prim pavilion, ulterior extinsă prin construcţia celui de-al doilea edificiu. În anul 1972 s-a organizat Muzeul de Artă, iar în anul 1989, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară.
Noua strategie a instituţiei are în vedere faptul că produsul său cultural trebuie dezvoltat într-un context de integrare care să implice educaţia, turismul, dezvoltarea regională, cooperarea transfrontalieră şi transnatională, urmărind crearea unor efecte multiplicatoare prin acţiuni pluridisciplinare. De asemenea, urmând politicile şi strategiile europene în ceea ce priveşte statutul instituţiei muzeale în comunitate, I.C.E.M Tulcea doreşte să se transforme radical, dintr-un factor pasiv al vieţii sociale, într-unul activ, capabil să contribuie esenţial la dezvoltarea regională.
 Patrimoniu: Colectţa de botanică a Muzeului de Ştiinţele Naturii "Delta Dunării" este formată dintr-un număr de 13.942 plante herborizate. Piesele din colecţie provin din flora României şi sunt exemplare comune, rare şi incluse în Lista Roşie a speciilor protejate (ex. Nuphar luteum, Nymphaea alba, Alyssum borzatum, Centaurea jankae, Onosma arenaria).
Colecţia de geologie a aceluiaşi muzeu este alcatuită din trei secţiuni: colecţia de minerale, colecţia de petrologie şi colecţia de paleontologie. Cel mai vechi eşantion din cadrul colecţiei datează din anul 1968 şi reprezintă un calcit din zona Dealului Cortelu (localitatea Somova, judeţul Tulcea). Un loc aparte îl ocupă eşantioanele de "flori de mină", achiziţionate de la colecţionari particulari sau prelevate din minele maramureşene.
Colecţia de ihtiologie cuprinde 155 de specii caracteristice faunei Deltei Dunării, Mării Negre şi oceanelor Atlantic şi Indian (zonelor de pescuit comercial, concesionate de România).
Reprezentativă pentru începuturile creştinismului la Dunărea de Jos este colecţia de obiecte paleocreştine şi creştine a Muzeului de Istorie, alcatuită în principal din piese provenite de la basilica paleocreştină din Niculiţel, basilica cimiterială de la Beroe şi complexul monastic paleocrestin descoperit la (L)Ibida - Slava Rusa. De o importanta deosebita sunt si câteva piese crestine de perioada medievală timpurie: medalionul cu sfinţii Cosma şi Damian, medalionul emailat cu Maica Domnului şi Iisus Pantocrator, steatitul figurat cu imaginea Sfântului Teodor Tiron, cruciuliţe.
Un loc aparte îl ocupă colecţia de piese sculpturale şi epigrafice. Se remarcă, printr-o execuţie de excepţie, o statuie funerară feminină, din marmură, în mărime naturală, copie romană de la mijlocul sec. al II-lea p. Chr., după modele elenistice; o lespede sculptată în basorelief, din sec. al III-lea p. Chr. cu imaginea Eponei (protectoarea animalelor); altarul Minervei în ipostaza de „mamă a muzelor” şi un altar votiv închinat lui Silvanus la începutul sec. al III-lea p. Chr. de către un colegiu de inchinători.
În cadrul colecţiei de etnografie a Muzeului de Etnografie şi Artă Populară, un număr de aproximativ 1600 de piese reprezintă instrumentarul folosit în practicarea ocupaţiilor şi meşteşugurilor tradiţionale, acestea reflectând adaptarea locuitorilor din zona la un habitat cu totul deosebit în raport cu alte ţinuturi. Gospodăria ţărănească de la Enisala, conservată "in situ” este considerată un muzeu al satului dobrogean, prin colecţia pe care o adaposteşte şi o oferă vizitatorului.
Expoziţia permanentă a Muzeului de Artă prezintă 932 lucrări, opere de pictură ale artiştilor din perioada modernă: Teodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gheoghe Petrşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato, Ştefan Popescu, Jean Al. Steriadi, Iosif Iser, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Samuel Mutzner, Petre Iorgulescu Yor, Vasile Popescu, Marius Bunescu, Cecilia Cuţescu Storck, Ion Ţuculescu, Lucia Dem-Bălăcescu, Dimitrie Gheaţă şi din perioada contemporană: Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba s.a. Nucleul de forţă al acestei colecţii îl reprezintă perioada de avangardă din care semnalăm prezenţa a 14 lucrări semnate Victor Brauner – artist de notorietate universală.
Modalitãţi de acces: maşina: DN 22, E27 (Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie), autobuz: 8 (Muzeul de Istorie); tren: Bucureşti - Tulcea, Constanţa - Tulcea  Servicii:
Program de vizitare: marţi - duminică: 10:00 - 18:00 (vara); marţi - duminică: 8:00 - 16:00 (iarna) -------------------------------------------------------------------------------- Locale: Regionale: Rezervaţia Naturală Delta Dunării Parcul Naţional Munţii Măcinului cu o suprafaţă de 11321 ha Muzeul de Artă Orientală Babadag, găzduit de clădirea „Panaghia”, din secolul XIX, în stil oriental Ruinele cetăţii Heracleea (la 8 km de Babadag) - o cetate genoveză construită la sfârşitul secolului al XIII-lea Cetatea Noviodunum (Isaccea), veche fortificaţie romană la Dunare, una dintre cele mai vechi cetăţi din Dobrogea Farul din Sulina (1802) Cimitirul maritim de la Sulina - unic în ţară şi în Europa Ruinele basilicii paleocreştine de la Niculiţel (sec. V-VI) Ruinele parţial dezvelite şi restaurate ale fortăreţei greco-romane „Argamum” de la Jurilovca (secolele VII i.C. - VI d.C.) |
|
|||
