R O M Â N I A
MUZEUL CIVILIZAŢIEI DACICE  ŞI ROMANE
DEVA - 330005, B-dul 1 Decembrie 39;
Tel. 0254 / 216750, 215409 Tel./ fax 0254 / 212200
E-mail: muzeucdr_deva@smart.ro

RAPORT PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ÎN ACEST MOMENT
LA MUZEUL CIVILIZAŢIEI DACICE ŞI ROMANE DEVA

Deva 06.06.2006

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva se înscrie, în larga reţea a aşezămintelor muzeale din România, ca un organism dinamic care, prin colecţiile şi activitatea sa, aduce o substanţială contribuţie în cercetarea ştiinţei istorice, în ilustrarea drumului parcurs de societatea omenească din cele mai vechi timpuri pe meleaguri hunedorene şi, în general, la promovarea culturii. Înfiinţat în urmă cu două secole şi desfăşurându-şi activitatea într-o regiune deosebit de bogată în mărturii arheologice şi istorice, muzeul din Deva şi-a dovedit eficienţa prin descoperirea, conservarea şi studierea multor valori culturale. Prin bogatele colecţii, prin valoarea muzeală şi ştiinţifică a pieselor şi datorită unei neîntrerupte investigaţii arheologice şi istorice, muzeul şi-a câştigat un justificat renume, atât în ţară cât şi în cercurile ştiinţifice din străinătate.

"Magna Curia" sau Castelul Bethlen, sediul actual al muzeului este una dintre cele mai vechi construcţii ale Devei.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane al cărui sediu se află, din 1937, în această valoroasă clădire numără între secţiile sale pe cele de arheologie, istorie, ştiinţele naturii, artă ce conţin în colecţiile lor piese de patrimoniu cultural naţional sau muzeal şi tezaur. Muzeul a fost reorganizat în anii 1970, 1981 şi 1991. La ora actuală clădirea se află în restaurare.

1. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva a fost aprobat în şedinţa Consiliului Judeţean Hunedoara din 30 mai 2006. Până în acel moment instituţia era organizată şi funcţiona pe baza unui Regulament de Organizare şi Funcţionare aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 18/1998. Având în vedere modificările legislative survenite până în prezent şi crearea unui nou cadru juridic general privind organizarea şi funcţionarea muzeelor şi colecţiilor publice (Legea 311/2003, Legea 12/2006) se impunea încă din 2003, cel puţin, modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a instituţiei, sarcina care revenea Directorului general şi Consiliului de Administraţie. Faptul că modificările necesare nu au fost operate într-o perioadă atât de lungă de timp (8 ani) a dus la neconcordanţe evidente între legislaţia în vigoare şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare. Mai mult decât atât, modificarea anuală a organigramei instituţiei şi a statului de funcţii, fără ca aceste modificări să-şi găsească corespondentul şi în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, a cauzat confuzii şi obstacole evidente în procesul de organizare a activităţii instituţiei şi în stabilirea clară a ierarhiilor şi a responsabilităţilor la toate nivelele.

În acest moment avem un nou Regulament de Organizare şi Funcţionare, o nouă organigramă şi un nou stat de funcţii, care au fost analizate şi aprobate de Consiliul de Administraţie al instituţiei, de Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor precum şi de Consiliul Judeţean Hunedoara. Viitoarea organizare încearcă să răspundă nevoilor instituţiei în funcţie de obiectivele propuse pentru această perioadă şi de posibilităţile prin care acestea pot fi realizate. Nu în ultimul rând, descrierea structurilor de organizare şi activităţile ce cad în sarcina acestora se doresc a fi reale şi obiective, adecvate atât specificului fiecărei secţii, cât şi specificului general al instituţiei.

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare va fi făcut cunoscut salariaţilor Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva prin grija şefilor de secţie.

Modificările ce ţin de structura organizatorică a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi apar în noul Regulament de Organizare şi Funcţionare sunt:
     1. Secţia de Istorie va avea denumirea de Secţia de Istorie şi Artă Deva; 
     2. Secţia de Restaurare – Conservare va avea denumirea de Secţia de Restaurare – Investigaţii Deva;
     3. Secţia de Evidenţă va avea denumirea de Secţia de Evidenţă, Conservare, Supraveghere;
     4. Serviciul Contabilitate, Personal, Salarizare, Administrativ Deva s-a divizat în Serviciul Resurse Umane, Salarizare, Informatică şi în Serviciul Contabilitate, Administrativ Deva;
     5.Serviciul Resurse Umane, Salarizare, Informatică va avea următoarea componenţă: Popescu Adriana Cristina – şef serviciu, Grozav Ioan – inginer, Cosma Mircea Virgil – inginer de sistem, Dan Dorina Liliana – analist, Bondoc Claudiu – referent, Laza Cristina – referent, Bulea Corina – analist programator;
     6. Serviciul Financiar, Contabilitate, Administrativ va avea următoarea componenţă: contabil şef, Godoroja Mihaela – referent, Apati Mariana Rodica – administrator, Dinga Cornel – muncitor calificat, Apati Iuliu – muncitor calificat, Bădău Cornel – muncitor calificat, Truţ Alexandru – muncitor calificat, Muntean Otilia – muncitor calificat, Bolog Gheorghe –paznic, Dobra Dorin – paznic, Bozan Viorel – paznic. Doamna Dan Nela rămâne în funcţia de referent la acest serviciu, postul de contabil şef urmând să fie ocupat prin concurs de o persoană cu studii superioare;
     7. Ionescu Doina îşi va desfăşura activitatea la Secţia de Istorie şi Artă Deva având funcţia de muzeograf;
     8. Câzu Camelia Felicia îşi va desfăşura activitatea la Secţia de Istorie şi Artă Deva având funcţia de muzeograf;
     9. Pescaru Eugen va ocupa funcţia de şef birou la Secţia de Restaurare – Investigaţii Deva;
     10. Haţegan Lenuţa îşi va desfăşura activitatea la Secţia de Relaţii cu Publicul Deva având funcţia desenator artistic;
     11. Bogdan Iustina Maria trece de la Secţia de Evidenţă Deva la Secţia de Etnografie şi Artă Populară Orăştie având funcţia de conservator;
     12. Opra Voichiţa îşi va desfăşura activitatea la Secţia de Istorie şi Artă Deva având funcţia de gestionar custode sală;
     13. Albulescu Viorica îşi va desfăşura activitatea în cadrul Secţiei de Arheologie Sarmizegetusa trecând din funcţia de gestionar custode sală în funcţia de conservator;

3. Odată cu aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a început şi activitatea de redactare a Regulamentului Intern, urmând ca până la sfârşitul lunii iunie 2006 acesta să fie cunoscut de către toţi salariaţii. În acelaşi timp, fişele de post vor fi actualizate cu ultimele modificări legislative în domeniu şi vor cuprinde, într-un mod clar şi explicit, atribuţiile şi răspunderile corespunzătoare atât funcţiilor de execuţie cât şi celor de conducere. Procedând astfel, evaluarea performanţelor individuale care se aplică fiecărei funcţii va avea la bază atribuţiile şi răspunderile ce revin angajaţilor în conformitate cu postul ocupat. Fişa de post va fi transmisă, sub semnătură, fiecărui angajat, respectarea acesteia fiind obligatorie pentru părţile raportului de muncă. Controalele care s-au succedat la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva au sesizat, în repetate rânduri, deficienţele privitoare la acest subiect, dintre care amintim: fişele postului pentru personalul cu funcţii de conducere nu conţin atribuţii şi răspunderi corespunzătoare funcţiei de conducere; directorii muzeului şi şefii secţiilor subordonate nu au primit atribuţii scrise privitoare la administrarea patrimoniului cultural în funcţie de colecţiile repartizate şi nu există nici o referire concretă la modalităţile de primire, gestionare şi administrare a colecţiilor; în baza Ordinului Ministrului Culturii nr. 2069/1997 o parte din salariaţii secţiilor muzeului au semnat angajamente prin care se obligă "să suporte integral contravaloarea pagubelor produse de mine sau din vina mea asupra bunurilor ce îmi sunt încredinţate", încredinţare care însă nu a fost efectiv îndeplinită.

Aceleaşi rapoarte concluzionează că faptele de nestabilire a unor măsuri concrete pentru remedierea deficienţelor arătate la acest punct cad în răspunderea exclusivă a directorului general care, în dubla calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general, a fost investit de lege şi de Regulamentul de organizare şi Funcţionare cu competenţe de coordonare, organizare, urmărire şi control a întregii activităţi a instituţiei.

4. În perioada 2000-2005 nu a fost efectuată nici o inventariere a bunurilor culturale deţinute de muzeu, situaţie care a condus la crearea de mari disfuncţionalităţi în administrarea şi gestionarea bunurilor din patrimoniul unităţii, cu toate că potrivit Ordinului Ministrului Culturii nr. 2035/2000 pentru aprobarea normelor metodologice privind evidenţa, gestiunea şi inventarierea bunurilor culturale deţinute de muzee, colecţii publice, case memoriale, centre de cultură şi alte unităţi de profil, instituţia avea obligaţia să verifice existenţa şi integritatea bunurilor înscrise în Registrul pentru evidenţa analitică a bunurilor culturale, cel puţin o dată la trei, patru, cinci sau şapte ani, în funcţie de numărul de obiecte deţinute. Efectuarea inventarierii acestor bunuri se face potrivit normelor legale emise de Ministerul Finanţelor Publice pentru organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului.

În temeiul ordinului amintit fostul director general al muzeului a emis Decizia nr. 7/2001, prin care se dispunea ,,reinventarierea bunurilor culturale aflate în gestiunea MCDR” şi raportarea lunară a numărului de piese reinventariate începând cu data de 01. 04. 2001. Din păcate, această decizie nu respecta prevederile legale deoarece nu nominaliza comisia de inventariere, gestiunile inventariate, colecţiile precum şi modul de valorificare a rezultatelor, nominalizând în schimb 25 de salariaţi. Operaţiunea de inventariere propriu-zisă şi de verificare a integrităţii bunurilor înscrise în registrele muzeului nu a fost efectuată, cu consecinţe din cele mai grave, în acest moment unitatea înregistrând în mod clar şi dovedit prejudicii patrimoniale, dimensiunile acestora fiind însă greu de evaluat la această oră. Decizii ulterioare (nr.30/3002; nr.25/01.12.2003; nr.24/2004, nr.37/2005) care privesc colecţiile muzeale, reinventarierea gestiunii obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, au aceeaşi procedură scrisă de organizare şi efectuare a lucrărilor de inventariere defectuoasă, fapt ce ridică un mare semn de întrebare asupra corectitudinii operaţiunilor efectuate şi asupra veridicităţii rezultatelor înscrise.

Aceste grave deficienţe au fost semnalate succesiv în rapoartele instituţiilor care au controlat muzeul (Raport de audit intern nr. 957/30 septembrie 2003, raport care, printre alte constatări, o făcea şi pe aceea că în Registrul general pentru evidenţă istorie şi arheologie, vol. V, există ştersături şi modificări la poziţiile 40.085 – 40.100, precum şi la poziţiile 40.250 – 40.254, când, în mod corect, orice corectare sau completare se menţionează la rubrica ,,Observaţii”, cu certificarea intervenţiei respective prin semnătura directorului general al muzeului şi cu ştampila instituţiei, lucru care nu se regăseşte la rubricile respective; acelaşi raport constata şi că nu erau respectate prevederile Ordinului nr. 2035/2000 al Ministrului Culturii şi recomanda să se procedeze la inventarierea tuturor colecţiilor şi a obiectelor aflate în gestiunea muzeului; Raport de audit intern nr. 1509/28.10.2005; Adresa nr. 112.352/20.01.2006 a IPJ Hunedoara – Serviciul de Investigaţii Criminale, în care s-a solicitat efectuarea unui inventar a bunurilor din patrimoniul cultural al MCDR Deva în vederea constatării, eventual şi a altor lipsuri din patrimoniul cultural naţional, lipsuri care se prefigurează în baza unor cercetări preliminare; Raport de control nr. 852/ 10.02.2006). Toate recomandările din cuprinsul acestor rapoarte solicitau directorului general intrarea în legalitate în termenele precizate, în timp ce ultimul raport concluziona la unul dintre capitole: ,, Prin nestabilirea sarcinilor de gestionare a obiectelor de patrimoniu muzeal pentru salariaţii muzeului, pe de o parte, iar pe de altă parte, prin faptul că nu a organizat lucrările de inventariere şi reevaluare a patrimoniului muzeal, directorul muzeului şi-a asumat în permanenţă şi calitatea de gestionar al obiectelor de patrimoniu muzeal şi coroborat cu faptul că nu a asigurat condiţiile de securitate pentru păstrarea acestora precum şi evidenţa accesului la colecţiile muzeului este răspunzător, din punct de vedere administrativ, atât de lipsa piesei denumită ,,Sabia de la Boiu”, cât şi de eventualele lipsuri ce ar putea fi stabilite cu ocazia inventarierii ce se efectuează în prezent, valoarea totală a prejudiciului putând fi stabilită doar după valorificarea lucrărilor de inventariere şi realizarea reevaluării patrimoniului muzeal”.

După preluarea atribuţiilor de director general, printr-o decizie semnată de doamna Adriana Pescaru, începând cu data de 1 martie 2006, am instituit măsuri suplimentare de pază şi protecţie a pieselor din interiorul clădirii Magna Curia: s-a montat un grilaj de fier la uşa de la podul clădirii; cheile de acces la spaţiile în care erau depozitate piese au fost predate conservatorului împreună cu registrele de inventar, instituindu-se şi o evidenţă a intrărilor în aceste spaţii şi a scopului acestora; s-au comandat, primit şi folosit din acel moment sigilii personalizate, în scopul obţinerii garanţiei de sută la sută a siguranţei acestor spaţii.

Prin dispoziţia nr. 62/2006 a preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara am fost numit pe perioadă determinată în funcţia de director general al MCDR Deva începând cu data de 03.04.2006. Din acel moment m-am preocupat, printre altele, de demararea inventarelor tuturor colecţiilor MCDR Deva. Astfel, prin deciziile nr. 45 şi 46 am instituit comisiile de inventariere pentru secţia de Ştiinţele Naturii şi pentru secţia de Istorie Deva, iar pentru o mai bună comunicare şi organizare a secţiei de Arheologie, prin decizia nr. 47 domnului Nicolae Cătălin Rişcuţa i-au fost delegate atribuţiile funcţiei de şef serviciu al acestei secţii. În acelaşi timp, solicitând următorilor colegi: Adriana Pescaru, Olimpia Palamariu, Ioachim Lazăr, Adela Herban, Cristina Ploscă, Doina Ionescu, Camelia Câzu, Georgeta Deju, Silvia Burnaz, Marcela Balazs să completeze un chestionar am constatat următoarele: Georgeta Deju, Doina Ionescu, Cristina Ploscă îşi asumă calitatea de gestionar şi sunt şi în posesia unui proces - verbal de predare - primire a colecţiilor gestionate; Adriana Pescaru, Olimpia Palamariu, Ioachim Lazăr, Adela Herban, Silvia Burnaz şi Marcela Balazs deşi se consideră gestionari de colecţie nu sunt şi în posesia unui proces – verbal de predare – primire, iar Camelia Câzu, deşi s-a ocupat de colecţia de grafică şi sculptură nu se consideră gestionarul colecţiei şi nici nu are un proces – verbal de predare – primire privitor la această colecţie. Această situaţie urmează să fie remediată odată cu finalizarea inventarelor şi cu preluarea în gestiune a tuturor colecţiilor, astfel încât calitatea de gestionar să fie asumată în condiţiile legii.

Deoarece, în condiţiile în care se avansau lucrările de renovare a castelului Magna Curia, pieselor depozitate în interiorul acestuia nu li se mai puteau acorda paza corespunzătoare şi cu atât mai puţin exista posibilitatea demarării inventarierii lor, printr-o adresă trimisă Consiliului Judeţean Hunedoara, Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Hunedoara – Serviciul Patrimoniu Cultural Naţional, Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Hunedoara, Poliţiei Municipiului Deva – Serviciul Pază şi Ordine am solicitat desemnarea unei persoane care urma să facă parte dintr-o comisie ce avea ca scop analizarea stării actuale şi a condiţiilor de depozitare a colecţiilor muzeale aflate în incinta imobilului Magna Curia în vederea identificării riscurilor la care acestea sunt supuse şi a oportunităţii transferului acestora într-o altă locaţie.

Comisia s-a întrunit în data de 28 aprilie 2006, fiind prezenţi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor solicitate şi care a decis constituirea unei comisii de transfer a colecţiilor începând cu data de 15 mai 2006, transferul pieselor şi apoi inventarierea acestora. Se decidea, în acelaşi timp, anunţarea doamnei Adriana Pescaru, care răspunde de colecţiile aflate în discuţie, sau cel puţin de o parte dintre acestea, aşa cum reiese din răspunsul la chestionarul amintit, pentru a putea fi prezentă la această acţiune, în acel moment dânsa fiind în concediu de odihnă.

În afară de podul clădirii Magna Curia, în acest imobil au mai existat două locuri de depozitare de bunuri culturale: încăperea situată în aripa estică, unde, în condiţii improprii şi în prezenţa gunoaielor au putut fi numărate, din momentul transferului lor aproximativ 100 de monumente, reprezentând inscripţii funerare, altare, coloane şi colonete precum şi elemente decorative provenind de la construcţii sau monumente funerare. Încăperea respectivă nu a beneficiat de nici un element de siguranţă, accesul în interiorul ei fiind liber oricărei persoane. Acelaşi tip de bun cultural se regăseşte ,,depozitat” şi în grădina din spatele castelului Magna Curia. (Anexa nr. 1); subsolul clădirii Magna Curia, unde în condiţii ce au depăşit cu mult imaginaţia erau depozitate reliefuri şi inscripţii romane, pietre de la instalaţii antice de măcinat, ceramică, piese de etnografie din lemn, machete ale unor construcţii, oase posibil umane şi nu în ultimul rând, sute de cărţi tipărite începând din secolul al XIX-lea, în limbile latină, maghiară şi română, puternic deteriorate biologic, fizic şi chimic, multe iremediabil. Împreună cu aceste bunuri culturale au fost scoase din subsol sute de kilograme de deşeuri. (Anexa nr. 2). Primele informaţii privitoare la aceste cărţi le-am primit de la doamna Maria Basarab, fost muzeograf la MCDR Deva, specialist în istoria cărţii şi a tiparului, şi care a afirmat că în anii şaptezeci ai secolului XX autorităţile de atunci au dispus ridicarea cărţilor din biblioteca Mănăstirii franciscane din Deva şi depozitarea lor în subsolul clădirii Magna Curia din acel moment, locaţia depozitării fiind aleasă, afirma dânsa, datorită stării de conservare deja proastă a acestora. Informaţii asemănătoare ne-a furnizat şi doamna Adriana Pescaru. Contactând Fundaţia Sf. Francisc din Deva, responsabilii de acolo nu au putut să ne confirme respectivele informaţii, în schimb ne-au acordat tot sprijinul în vederea cercetării preliminare a acestor cărţi, a asigurării unui spaţiu de depozitare a celor care mai pot fi recuperate şi a conservării lor primare cu sprijinul unui specialist de la Biblioteca Teleki din Târgu-Mureş, în persoana doamnei Márton Krisztina, totul în baza unui protocol de colaborare între MCDR Deva şi Fundaţia Sfântul Francisc Deva. Cercetări ulterioare au demonstrat faptul că, între cărţile descoperite se regăsesc şi volume predate Muzeului Judeţean de către Prefectura judeţului Hunedoara, la 30 aprilie 1938, prin Decizia prefectului nr. 5203, concluzia fiind că nu toate cărţile au aceeaşi provenienţă. Majoritatea cărţilor sunt corpusuri de legi pe ani diferiţi şi pe domenii diferite, cărţi cu text religios şi au ştampile ale unor diferite instituţii: Mănăstirea franciscană din Deva şi Hunedoara, Ministerul de Interne austro-ungar, Societatea de Istorie şi Arheologie a comitatului Hunedoara, Liceul real din Deva. 475 de cărţi au putut fi deocamdată salvate şi lor li se asigură conservarea primară în acest moment.

În prezent, spaţiile de depozitare din incinta castelului Magna Curia au fost eliberate, piesele au fost mutate în alte locaţii, următorul pas fiind demararea procedurilor de inventariere a colecţiilor de arheologie. Datorită condiţiilor actuale şi recomandărilor Poliţiei municipiului Deva – Serviciul Pază şi Ordine am procedat la dublarea pazei, la instruirea suplimentară a personalului de pază din timpul zilei , la dotarea personalului de pază cu ecusoane de identificare şi însemne distinctive, în conformitate cu prevederile legii 333/2003.

5. Conform aceleiaşi legi, societăţile care desfăşoară activităţi de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei erau obligate ca până la data de 10 septembrie 2005 să obţină avizele şi licenţele de funcţionare. În urma verificării contractului cu S.C. Research Tehnologies S.R.L. Deva, societate care a montat sistemul de alarmă şi asigură întreţinerea lui la MCDR Deva şi la secţiile din teritoriu am constatat că aceasta nu avea depusă dovada eliberării licenţei de către Inspectoratul General al Poliţiei Române, fapt care mă determină să cred că firma respectivă presta servicii către MCDR Deva fără a îndeplini condiţiile legale în domeniu. Prin adresa nr. 1074 din 23 mai 2006 am solicitat firmei Research Tehnologies să ne prezinte dovada legalităţii activităţilor sale, în caz contrar urmând să reziliem contractul dintre cele două instituţii. Ca răspuns la solicitarea muzeului, domnul Răchită Gheorghe, administratorul firmei Research Tehnologies, ne-a înaintat copia unei adrese cu nr. 133.725 din 31.05.2006, eliberată de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara, Serviciul Poliţiei de Ordine Publică, prin care i se comunică acordarea unui ,,aviz de principiu pentru funcţia de administrator”, aspect care însă nu conferă şi certitudinea obţinerii licenţierii ca societate specializată în sisteme de alarmare. În aceste condiţii contractul cu firma Research Tehnologies va fi reziliat.

6. Potrivit prevederilor articolului 32 din Legea nr. 182/2002, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice sunt obligaţi să stabilească informaţiile care constituie secrete de serviciu şi regulile de protecţie a acestora. Coroborate cu prevederile H.G nr. 585/2002, privind aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România şi ale H.G. nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu acestea constituie obligaţii şi pentru muzeul devean, dar care, din păcate, nu au fost duse la îndeplinire în toată această perioadă. Dacă aceste cerinţe ar fi fost îndeplinite şi ar fi existat o listă a informaţiilor secrete de serviciu, multe dintre neplăcerile salariaţilor MCDR Deva de la începutul anului 2006 ar fi fost evitate.

Analizând această situaţie şi cu acordul dânsei, doamna Ardeu Adriana a urmat cursul ,,Protecţia, analiza şi gestionarea informaţiilor clasificate în Administraţie Publică” şi în urma absolvirii acestuia a fost numită, începând cu data de 17 mai 2006, funcţionar de securitate pentru implementarea măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate în cadrul MCDR Deva. În acelaşi timp s-a demarat procedura de instituire a listei informaţiilor secrete de serviciu, în acest moment ea este aproape finalizată, urmând a fi aprobată în Consiliul de Administraţie şi comunicată tuturor angajaţilor.

7. Pentru prima dată de la apariţia prevederilor legale în domeniu, Legea nr. 311/2003 şi Legea nr. 12/2006, salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în Laboratorul de restaurare – investigaţii şi în Biblioteca documentară beneficiază de sporul de toxicitate de 15% din salariul de bază, iar salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în depozit beneficiază de acelaşi spor. Menţionez că sporurile au fost acordate personalului pe baza unei decizii care cuprinde nominalizarea persoanelor beneficiare a prevederilor legale indicate mai sus şi în condiţiile existenţei unui aviz emis de Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara şi a buletinelor de determinări toxicologice în mediul de muncă emise de Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara.

8. Din data de 26 mai 2006, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva este membru fondator al Asociaţiei denumită ,,Reţeaua Naţională a Muzeelor din România”, constituită ca persoană juridică română, autonomă, apolitică, neguvernamentală, fără scop lucrativ şi non-profit, în vederea sprijinirii, promovării şi dezvoltării sectorului muzeal din România. Reţeaua va fi orientată către activităţi legate de patrimoniul cultural, turism cultural, pregătirea resurselor umane şi va fi sursă de informaţii şi recomandări în domeniul politicilor culturale naţionale şi europene.

Prezentul Raport conturează principalele probleme existente în acest moment la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi prezintă soluţiile care au fost abordate în soluţionarea lor. Fireşte că nu au putut fi rezolvate toate problemele, în ansamblul lor, şi este limpede că ne aflăm în faţa unor noi încercări, dintre care, de departe una dintre cele mai importante şi cu termen imediat este inventarierea colecţiilor de arheologie şi definitivarea procedurilor de inventariere la celelalte secţii. Am însă convingerea că prin respectarea legislaţiei, prin delegarea de sarcini concrete, prin crearea unui sistem transparent de comunicare între personalul de conducere şi personalul de execuţie, eforturile noastre comune vor conduce la obţinerea rezultatelor scontate precum şi la îmbunătăţirea relaţiilor de muncă şi a relaţiilor interpersonale.

         În data de 20 martie 2006, în momentul începerii activităţii de mutare a ultimelor obiecte depozitate în sălile clădirii Magna Curia, am primit verbal, din partea directorului general al MUZEULUI CIVILIZAŢIEI DACICE ŞI ROMANE DIN DEVA sarcina de a constata, fotografia şi întocmi un raport asupra modului în care erau depozitate unele obiecte de patrimoniu, confecţionate din piatră.

Am început să desfăşor activitatea solicitată împreună cu conservatorul Secţiei de Arheologie, Anghelache Alexandru.

Piesele semnalate se găseau în două locaţii distincte. Prima dintre ele, situată în aripa estică a clădirii Magna Curia este o încăpere cu dimensiunile de aproximativ 5x4 m, singura cale de acces în acea încăpere se face dinspre Parcul oraşului, în apropierea scării monumentale. Menţionăm că intrarea nu era prevăzuta cu uşă, astfel încât accesul era facil pentru orice persoană (foto 1-2).

În încăperea în care am pătruns, erau depozitate, în condiţii improprii, obiecte de patrimoniu confecţionate din piatră (foto 3). Spaţiul era în mod evident insalubru (foto 4.), cu umezeală ridicată, cu miros de mucegai şi excremente. Monumentele erau depuse fără a părea a avea o ordine anume, unul peste altul (foto 5). Prezenţa gunoaielor şi a excrementelor umane era o constantă uşor de observat (foto 6).

Pe peretele opus intrării, se găsesc două ţevi metalice, care au, probabil, legătură cu centrala termică, care asigură agentul termic pentru întreaga clădire(foto 7).

În data de 8 mai 2006 s-a început scoaterea monumentelor din acel spaţiu. Astfel că au putut fi numărate aproximativ 100 de monumente, majoritatea fragmentare, confecţionate din diferite tipuri de rocă. Starea de degradare în care se găsesc, lipsa de calificare în ceea ce priveşte monumentele romane sau medievale, nu ne ajută prea mult la descrierea pieselor. Cu toate acestea, am putut să identificăm unele fragmente de inscripţii funerare, altare, coloane şi colonete şi elemente decorative provenind de la construcţii sau monumente funerare (foto 8-11). Din acea încăpere a fost scoasă o mare cantitate de gunoaie (foto 12).

Am constatat şi un alt loc în care erau depozitate monumente romane. În grădina din spatele clădirii Magna Curia, în iarbă, printre pomi erau depozitate (foto 13) fără o ordine: inscripţii, altare, statui şi elemente decorative de construcţii, toate datând din epoca romană, întregi sau fragmentare (foto 14-15).

Atât în încăperea descrisă, cât şi în grădina din spatele clădirii muzeului, unele dintre monumente erau, în mod evident degradate recent, datorită modului în care erau depozitate.

Condiţiile de păstrare a acestor obiecte de patrimoniu de mare valoare dovedesc lipsa de interes a factorilor de răspundere asupra patrimoniului instituţiei. În plus, avem în faţă un exemplu grăitor de nerespectare a funcţiilor şi implicit a raţiunii pentru care există muzee. Trebuie să amintim că obiectele au intrat în administrarea muzeului prin donaţii sau prin achiziţii din bani publici, iar starea în care sunt depozitate vădesc dispreţ şi lipsă de consideraţie pentru publicul plătitor de taxe.

Cercetător ştiinţific                                                                                           Conservator
         Ferencz Iosif Vasile                                                                             Anghelache Alexandru

 

 

 
 

 ANEXA 2
Raport privind cărţile depozitate în subsolul clădirii Magna Curia